Regiunea Orheiului cuprinde un străvechi ținut, străjuit altădată de cetatea Orheiului, puternica fundație a lui Ștefan cel Mare. Marele domn ținea să răsplătească din belșug vitejia orheienilor, cunoscuți ca cei mai buni arcași ai săi. În istoria politică și militară a Moldovei, orheienii au jucat un rol de seamă, răsculându-se uneori împotriva domniei, sau sprijinind pe anumiți domni, în rivalitatea pentru scaunul Moldovei.
Unitățile teritorial-administrative ale Moldovei în Evul Mediu erau ținuturile (divizate în ocoale) și corespundeau județelor din Țara Românească. Ținuturile Moldovei, conform „Descrierii Moldovei” (Descriptio Molaviae) de Dimitrie Cantemir pot fi reprezentate în felul următor:
Județul/ţinutul (Uezd) Orhei.
În perioada 1812-1917, Moldova de la est de Prut a fost anexată de Imperiul Rus, actualul teritoriu al Republicii Moldova s-a aflat, astfel, sub administrare țaristă. Sub Imperiul Rus, Basarabia a fost inițial oblast – regiune autonomă – (până în anul 1873), iar după aceea o gubernie (provincie) (1873-1917) divizată în opt judeţe.
Este oportun să precizăm că, un timp, instituţiile autocraţiei ţariste din Basarabia au întrebuinţat în actele emise, redactate în ruseşte, cuvântul românesc ţinut, paralel cu termenul rusesc uezd. Bunăoară, Regulamentul privind administrarea Basarabiei din 1828 conţine în această ordine de idei următoarea stipulaţie: ,,Administraţia regiunii Basarabia se împarte în cea regională, judeţeană (uzdnoe) sau ţinutală şi orăşenească”. Oficialităţile imperiale ruse au făcut uz de cuvântul ţinut, deoarece ele, în faza iniţială ce a urmat după anexare, au păstrat în provincia românească dintre Prut şi Nistru structurile administrativ-teritoriale caracteristice Principatului Moldovei, iar ulterior le-au introdus pe cele ruseşti. Prin urmare, atunci când ne referim la unităţile administrative ale Basarabiei de până în anii ’30 ai secolului al XIX-lea, folosim termenul ţinut, iar în cazul celor existente după 1828 vom întrebuinţa termenul judeţ (traducând din ruseşte cuvântul uezd).
Județul (Uezd) Orhei a fost o unitate administrativ-teritorială din Gubernia Basarabia , constituită în 1818. Centrul administrativ al ținutului a fost municipiul Orhei. Populația ținutului era de 213.478 locuitori (în 1896). Unitate administrativ-teritorială ocupa o suprafață de 4.133 km².
Județul Orhei (1918-1940 și 1941-1944)
a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Basarabia. Reședința județului era orașul Orhei.
Județul se afla în partea de nord-est a României Mari, în estul regiunii Basarabia, la granița cu Uniunea Sovietică. Se învecina la nord-vest cu județele Soroca și Bălți, la nord-est și est cu U.R.S.S., iar la sud cu județul Lăpușna.
În anul 1930 teritoriul județului era împărțit în patru plăși: Plasa Bravicea, Plasa Ciocâlteni, Plasa Măscăuți și Plasa Rezina. Ulterior au fost formate încă două plăși: Plasa Criuleni și Plasa Orhei.
În anul 1938, județul Orhei era format din următoarele șase plăși: Plasa Bravicea, Plasa Chiperceni, Plasa Criuleni, Plasa Orhei, Plasa Rezina și Plasa Telenești. Singura localitate urbană aflată pe teritoriul județului era Orhei, reședința de județ.
În perioada 1938-1940, județul Orhei a fost încorporat, împreună cu județele Cetatea-Albă, Lăpușna și Tighina, în Ținutul Nistru, unul din cele zece “ținuturi” înființate în 1938, după ce regele Carol al II-lea a inițiat o reformă administrativă și constituțională.
Raionul Orhei (perioada sovietică).
După al doilea război mondial actualul teritoriu al R. Moldova a fost ocupat de URSS şi, prin urmare, s-a implementat modelul sovietic de organizare teritorială: teritoriul a fost divizat în raioane şi soviete săteşti.
Numărul raioanelor a fluctuat, între 60 în anul 1945, 46 în anul 1950 şi 35 în anul 1959, 18 în anul 1963, 26 în anul 1964, 31 în anul 1966, 33 în anul 1972 şi 40 în anul 1981. Unul din aceste raioane din cadrul RSS Moldovenești – Raionul Orhei, a fost format la data de 11.11.1940 cu centrul administrativ în oraşul Orhei. Până la 16.11.1949, raionul Orhei s-a aflat în componenţa judeţului (uezd) Orhei, dată la care diviziunea teritorial administrativă județeană a fost desființată. La 9.01.1956 în cadrul raionului Orhei au intrat teritoriile raioanelor Susleni și Chiperceni, care au fot desființate.
La 27 august 1991 Republica Moldova a devenit stat independent, dar modelul sovietic de împărțire administrativ-teritorială s-a păstrat. În anul 1994 au fost aprobate legal modificările în sistemul sovietic de organizare administrativă, fără schimbări esențiale în structurile teritoriale. A fost creată prima unitate teritorială autonomă (Găgăuzia); Modelul sovietic s-a păstrat în mare parte neschimbat în celelalte unități administrativ-teritoriale. Astfel, până în anul 1998, teritoriul țării a fost divizat în 38 de raioane, inclusiv cinci în regiunea separatistă Transnistria.
Județul Orhei (1998-2003).
În 1998 cele 30 de raioane din partea dreaptă a Nistrului au fost comasate în 9 judeţe, la care ulterior a fost adăugat al zecelea. Reorganizarea teritorială din anul 1999 a fost însoțită de o reformă administrativă importantă, care a dus la redistribuirea competențelor şi resurselor. Județul Orhei a fost unitate administrativ-teritorială a Republicii Moldova cu centul județean în or. Orhei și care era format din actualele raioane Orhei, Rezina, Șoldănești și Telenești. Județul Orhei se învecina cu fostele județe Soroca, Ungheni, Bălți cu orașul Chișinău și cu Unitatea Teritorială din Stânga Nistrului. Capitala sa era orașul Orhei.
Raionul Orhei (2003-prezent).
În decembrie 2001, este adoptată o reformă administrativ-teritorială nouă, care a fost implementată după alegerile locale din anul 2003. În urma ultimei reforme, țara s-a întors de fapt la modelul cvasi-sovietic al divizării teritoriale, iar autonomia locală a fost considerabil redusă.
Raionul Orhei este o unitate administrativ-teritorială care are în componența sa 75 localități, constituite în 38 primării. (1 primărie de municipiu, 22 primării de comune și primării de 15 sate). Centrul administrativ al raionului este Consiliul Raional Orhei.
Raionul Orhei în componența Regiunii de dezvoltare Centru
Raionul Orhei, conform Legii privind dezvoltarea regională în Republica Moldova nr. 438-XVI/2006 din 28.12.2006 face parte (alături de raioanele Anenii Noi, Călăraşi, Criuleni, Dubăsari, Hînceşti, Ialoveni, Nisporeni, Rezina, Străşeni, Şoldăneşti, Teleneşti, Ungheni) din Regiunea de dezvoltare Centru. Regiunea de dezvoltare este unitatea teritorială funcţională ce reprezintă cadrul de planificare, evaluare şi implementare a politicii de dezvoltare regională
.