Traficul de ființe umane sub aspectul expluatării prin muncă forțată

Fenomenul trafic de fiinţe umane îşi trage rădăcinile dintr-un trecut foarte îndepărtat, din vremurile existenţei negoţului cu sclavi, când omul era tratat ca un obiect, iar a avea robi se considera un privilegiu social susţinut de stat.

Odată cu evoluţia moralei sociale, comerţul cu robi s-a transformat din privilegiu în infracţiune, dar nu a dispărut de pe faţa pământului, ci a căpătat diverse forme noi, care, la începutul anilor ’90 ai secolului XX, a fost numit trafic de fiinţe umane.

Acest fenomen social nu mai este susţinut de state şi legislaţia lor, cum era în epocile din trecut, când oameni capturaţi în unele ţări erau liber vânduţi, ca orice marfă, pe pieţele de robi din alte ţări, ca ulterior, ei şi urmaşii lor, să rămână condamnaţi pe viaţă la muncă silnică şi neremunerată.

În zilele noastre, este utilizată noţiunea „trafic de fiinţe umane”, pentru a sublinia că există un asemenea fenomen social, când oamenii sunt folosiţi ca marfă, dar fireşte, această noţiune cuprinde un sens mai larg şi mai profund decât o tranzacţie de vânzare-cumpărare, obiectul căreia este omul.

Fenomenul traficului de ființe umane este reglementat de Convenții internaționale la care Republica Moldova este parte ( Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor (Protocolul de la Palermo), Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane, Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate), Constituția Republicii Moldova, Codul penal, Codul Muncii și alte acte normative.

Legea privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane nr. 241/2005 definește noțiunea de ,,trafic de ființe umane” ca recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, prin ameninţare cu forţa sau prin folosirea forţei ori a unor alte mijloace de constrîngere, prin răpire, fraudă, înşelăciune, abuz de putere sau de situaţie de vulnerabilitate ori prin darea sau primirea de bani ori de beneficii de orice gen pentru a obţine consimţămîntul unei persoane care deţine controlul asupra unei alte persoane, în scopul exploatării acesteia (obligarea de a executa anumite munci sau de a presta servicii prin recurgere la forţă, ameninţări sau prin alte mijloace de constrîngere, contrar prevederilor legale  privind condiţiile de muncă, salarizare, sănătate şi securitate, ţinerea în sclavie, aplicarea anumitor practici similare sclaviei sau recurgerea la alte procedee pentru privarea de libertate, obligarea la prelevarea de organe sau ţesuturi de alte părţi componente ale corpului uman, folosirea femeii în calitate de mamă-surogat ori în scop de reproducere, abuzarea de drepturile copilului în scop de adopţie ilegală, folosirea în conflicte armate sau în formaţiuni militare ilegale,  folosirea în activităţi criminale, obligarea de a practica cerşetoria, vînzarea către o altă persoană, obligarea de a desfăşura activităţi prin care se încalcă drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului).

După cum se specifică în norma prenotată, legiuitorul enumără multiple forme ale traficului de ființe umane iar formele grave de exploatare, referitoare la aplicarea procedeelor interzise de influenţare a lucrătorilor în scopul antrenării sau reţinerii în situaţie de exploatare, sunt incriminate în Codul penal (de ex: art. 165 ,,Traficul de ființe umane”, art. 168 ,,Munca forțată”).

Totodată, Codul Muncii al RM la art. 7 interzice munca forțată (obligatorie) ce este definită ca orice muncă sau serviciu impus unei persoane sub ameninţare sau fără consimţămîntul acesteia. În conformitate cu prevederile  alin. (4) al articolului menționat, la munca forțată se atribuie încălcarea termenelor stabilite de plată a salariului sau achitarea parțială a acestuia sau cerinţa angajatorului faţă de salariat de a-şi îndeplini obligaţiile de muncă în lipsa unor sisteme de protecţie colectivă sau individuală ori în cazul în care îndeplinirea lucrării cerute poate pune în pericol viaţa sau sănătatea salariatului.

Este de menționat, că deși  legiuitorul stipulează prohibiții privind încălcarea termenelor stabilite de plată a salariului sau achitarea parțială a acestuia, în practică  probarea laturii obiective (acțiunilor de amenințare și obligare contrar voinței de a munci fără remunerare) este destul de dificilă, iar subiectul contravenției poate fi tras la răspundere contravențională în conformitate cu prevederile art. 57 alin. (1) al Codului contravențional:,,încălcarea intenționată mai mult de 2 luni a termenului stabilit de plată al salariului și a altor plăți cu caracter permanent”(ce nu include acțiuni de amenințare).

Art. 186 ,,Munca forțată” al Codului penal al RM înglobează acțiuni ilegale ce constau în obținerea muncii de la o persoană împotriva voinței ei, prin constrîngere sau înșelăciune, dacă această acțiune nu întrunește elementele traficului de ființe umane sau ale traficului de copii. Prin urmare, norma nu se referă la remunerarea muncii, or nu este clar dacă munca forțată poate sau nu fi retribuită? Deci, elemental remunerării nu este un semn obligatoriu al muncii forțate, în sens penal.         

Totodată, în aceste cazuri este necesar a diferenția munca forțată în sensul Codului penal de elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzută la art. 165 ,,Traficul de ființe umane”care se evidențiază prin acțiuni de  recrutare, transportare, transfer, adăpostire sau primirea unei persoane adulte, cu sau fără consimţămîntul acesteia, în scopul exploatării prin muncă sau servicii forţate cu aplicarea violenţei nepericuloase pentru viaţa sau sănătatea persoanei ori cu ameninţarea aplicării violenţei.

Analizînd în ansamblu prevederile legale, se constată că este dificil pentru practicieni în procesul de aplicare a legislației, de a califica faptele constatate fără riscul de a derapa de la competențele stabilite. Prin urmare, traficul de ființe umane rămîne o problemă globală şi una dintre cele mai ruşinoase ilegalități care există, deoarece privează de demnitatea lor milioane de oameni din întreaga lume cărora li se încalcă drepturi fundamentale.

Inspecția Teritorială de Muncă Orhei                                                                                

Inspector de muncă

Cozac Natalia